Un client educat va ști întotdeauna să facă diferența între un produs superior și unul inferior. Însă, la prima vedere, fotografia e doar o adunare de pixeli, fiecare de o anumită culoare. Aparatura nu poate fi chiar așa de importantă… sau nu?

Câteva fraze din teoria culorilor

Ca să vă spun sincer, prima dată când am luat contact cu teoria culorilor, m-am speriat. Codificarea folosită (de ex #FA426E), termeni precum spațiul de culoare, gama dinamică, toate sunt descurajante. De asta vreau să încerc să vă fac să înțelegeți, nu neaparat cât un fotograf, ideea de culoare.

Cum vedem noi oamenii culorile

Probabil mai țineți minte de la școală că retina ochiului uman e compusă din conuri si bastonașe. Unele sunt sensibile la lumină doar iar celelalte la culoare. Noaptea sau când lumina e foarte slabă, vederea noastră este limitată la nivelul luminii, nu și la culori. De asta ne e atât de greu să percepem culoarea obiectelor noaptea.

Când vine vorba de culori, ochiul nostru de fapt descompune lumina în 3 culori pe care le numim culori primare: Roșu, Verde (Green), si Albastru (Blue). S-a stabilit că suntem de două ori mai sensibili la culoarea verde decât la celelalte două. Toate celelalte culori sunt obținute prin “amestecarea” acestor 3 culori primare, într-o măsură mai mică sau mai mare.

Cum este implementată în tehnică ideea de culoare

Pentru a păstra simplitatea, inginerii au implementat culoarea în tehnică în mod asemănător funcționării ochiului uman. Și aici avem 3 culori de bază, din “amestecul” cărora se obțin restul culorilor. Totalitatea culorilor pe care un dispozitiv o poate afișa sau captura se numește spațiu de culoare. Cel mai cunoscut este RGB (Red Green Blue, sau Rosu Verde Albastru).

Însă aici a apărut o problemă: dispozitivele diferite nu afișează culorile la fel. În mod sigur ați observat cum o anumită imagine pe un monitor se vede bine, pe un altul culorile sunt total diferite, iar dacă imprimăm imaginea, vom obține total alte culori decât am văzut pe oricare dintre cele două monitoare. De ce este această diferență?

Toate aceste lucruri au legătură cu construcția dispozitivelor și modul în care ele “traduc” informația de culoare. De exemplu eu trimit către monitorul meu comanda de a afișa culoarea roșie. Însă, de unde știe monitorul meu ce culoare roșie să afișeze? Sau de unde știe monitorul dacă ceea ce afișează este nuanța potrivită de roșu? Dacă nu mă credeți că există mai multe nuanțe de roșu, întrebați cea mai apropiată doamnă sau domnișoară… sper să reveniți la timp pentru a putea citi și restul articolului…

Rezolvarea diferențelor de culoare

Pentru a elimina aceste diferențe s-au inventat de-a lungul timpului diferite dispozitive de calibrare a culorilor. Acestea au rolul de-a ”citi” diferențele dintre culoarea afișată și culoarea care ar trebui să fie afișată, mai apoi reglând aceste diferențe. Odată calibrat, un monitor va afișa culorile mult mai aproape de realitate.

Pentru a păstra calitatea culorilor, calibrarea trebuie să se facă destul de des, măcar odată pe lună pentru un fotograf profesionist (asta deoarece caracteristicile monitorului se degradează în timp). Pentru artiștii digitali, cei care lucrează în domeniul DTP, retușatorii profesioniști, calibrarea se face de regulă săptămânal.

Lipsa calibrării se vede enorm de puternic, mai ales dacă imaginile ce le imprimăm au multe culori închise (de genul fotografiilor din proiectul meu Intimate), sau foarte deschise, deoarece se pierd detalii fine, apropiate prea multe de negru, respectiv alb.

De ce nu văd aceleași culori pe monitor și în pozele imprimate?

Cel mai probabil monitorul pe care vizualizați pozele nu este calibrat. De regulă este destul de dificil de obținut exact aceleași culori pe monitor și în imaginile imprimate (tehnica de reproducere a culorii este diferită), însă diferența nu ar trebui să fie extrem de mare. Dacă monitorul este calibrat, înseamnă că laboratorul ales nu lucrează foarte profesional.

O altă mare problemă este cum faceți pozele. O fotografie făcută cu telefonul, seara sau noaptea, la lumina unui bec/televizor, nu va avea nici claritatea, nici culorile ce le are o fotografie realizată cu un aparat profesional, în condiții potrivite de lumină, cu o expunere și compozitie corectă. Așadar și ”ochiul” fotografului face mult, dar și aparatura sa profesională.

Toți fotografii și toate laboratoarele lucrează cu dispozitivele calibrate?

Din păcate nu. Ca fotograf profesionist, care lucrează de mulți ani cu totul calibrat, am văzut de multe ori fotografii ale colegilor care erau departe de culorile normale, și asta într-un mod rău. Una e să fie pielea puțin portocalie sau roșiatică de la lumina de apus de soare și cu totul alta e să fie verzuie de la editarea incorectă.

Aceeași problemă o întâmpinăm și la lucrul cu laboratoarele foto. Fotografiile ce le trimitem la imprimat sunt corecte din punctul de vedere a culorilor și a luminozității, dar uneori nu primim fotografii imprimate de o calitate corectă. Mai apoi schimbăm laboratorul, până găsim unul care ne satisface ”pretențiile”.

Concluzie

Fotografia nu este ceva chiar atât de simplu cum ar fi apăsatul pe un buton, după cum cred mulți. Calitatea nu se obține doar având aparatură mai scumpă (deși aparatura are un rol foarte important) ci, mult mai important, având cunoștințe de specialitate. Pentru a obține o fotografie bună sunt necesare multe pregătiri, atât înainte de ședință, cât și după sau chiar în timpul ei. Și este deosebit de important ca în tot acest lanț să-și facă loc și uneltele de calibrare (atât a aparatului cât și a monitorului și imprimantei). Data viitoare când mai admirați o fotografie perfectă. gândiți-vă cât de multă muncă și cunoștință e în spatele ei. Iar data viitoare când pozele ce le-ați făcut nu ies bine la imprimare, aduceți-vă aminte că sunt multe variabile care duc la o fotografie frumoasă, și fără unelte potrivite nu puteți obține poze perfecte.