Când viața e crudă și nimic n-are sens,
Când toți simți că pleacă și-ntunericu-i dens,
Când trăiești suferința ce nu ai ales,
Când totul te doare în fiece clipă,
Când clipele trec într-o mare risipă,
Voi fi lângă tine, suferința s-o schimb
Când toate se strică...

Am pus cărțile pe masă
Dar nu ca să joc,
Ci să-mi vezi sufletul cum e el, te provoc...
Gol și sincer,
Doar al tău,
Insignifiant și mititel,
Pierdut în al dragostei de tine hău.

Dar cu o puternică dorință
Să te aibă în întreaga ta ființă
Să te iubească și când nu există speranță
Când toată viața e ca un zid de granit
Placat cu faianță.

Tu mi te-ai uitat în ochi
Și mi-ai citit dragostea;
M-ai luat de mână și, iubind-mă,
Ai închis ochii și-ai visat,
În brațe-mi cuibărită ca în pat

Mi-am lăsat masca la ușă
Când am venit la noi;
Spune-mi povestea ta
Iar eu ți-o voi șopti toată, pe a mea
Și vom adormi îmbrățișați
Liniștiți și fericiți
Veșnicii iubiți
Veșnicii îndrăgostiți

Nimeni nu crede că se poate
O dragoste desprinsă din eternitate.